Pensiunea din Bucegi

Testarea angajatilor – Tehnica prin care se dovedeste sinceritatea sau nesinceritatea angajatilor

Vara torida, oamenii cauta racoarea muntilor, iar proprietarii de pensiuni sunt extrem de multumiti de numarul mare de turisti veniti in vacanta. In aceasta perioada foarte multe companii aleg sa organizeze diverse cursuri de instruire/ perfectionare a angajatilor, motiv pentru care cele mai multe hoteluri sau pensiuni ce dispun de sali de conferinta pun la dispozitie aceste spatii in baza unor rezervari anterioare.
Duminica seara, la sfarsitul unui week-end solicitant, domnul V.P. isi contabilizeaza incasarile depundand banii intr-un sertar al biroului sau (~ 9.600 lei ), urmand ca luni dimineata sa-i depuna la banca in contul societatii.  De precizat faptul ca domnul V.P. locuia in timpul sezonului estival intr-o camera aflata la mansarda pensiunii, iar biroul sau se afla la parter langa receptie. Luni dimineata deschide biroul (ramas incuiat pe timpul noptii) si, va imaginati deja, are o mare surpriza constatand ca au disparut banii din sertarul biroului.
Evident, se alarmeaza, cheama politia, se constata faptul ca fereastra a fost inchisa si nu sunt evidentiate urme de fortare, usa, deasemenea, nu prezinta urme de fortare ceea ce conduce la presupunerea ca furtul a fost savarsit de catre o persoana interna. Politistii i-au declaratii angajatilor care s-au aflat in timpul noptii in incinta pensiunii, respectiv doi bucatari, doua cameriste, trei ospatari, un barman si un receptioner.
Fiecare persoana a adus explicatii cu privire la folosirea timpului critic (duminica 23.00 – luni 7.30). Desigur, fiecare angajat se arata interesat de solutionarea cazului deoarece postura de suspect creaza un anumit disconfort psihic . Deseori faptuitorul se arata mult mai interesat in sensul ca se straduieste sa creeze piste plauzibile deturnand astfel directia de cercetare a anchetatorilor.
Si acum urmeaza cireasa de pe tort: printre altele, receptionerul (ruda apropiata a proprietarului pensiunii) afirma ca “… pe la ora 4.00 – 4.30 am observant o silueta in timp ce se deplasa alunecos pe langa peretele exterior al pensiunii in zona parcarii. Eram somnoros si nu am dat atentie acestui lucru gandindu-ma ca a sosit vreun turist matinal. Dupa vreo zece minute am auzit o masina demarand in tromba, iar cand m-am apropiat de usa de acces am vazut la doua sute de metri momentul in care au fost aprinse farurile. Cu siguranta aceasta trebuie sa aiba legatura cu disparitia banilor. Nu stiu ce tip de masina era – marca sau culoare – deoarece era la distanta.”.
Ati recunoscut secventa din filmele de actiune? Credeti ca receptionerul a vrut cu adevarat sa ajute anchetatorii venind cu aceasta poveste?

Dupa doua saptamanii de cercetari ( declaratii, prelevari de urme, etc) nu s-a ajuns la o concluzie certa cu privire la modul in care au disparut banii. Desigur, daca fereastra ori usa  ar fi fost deschise prin fortare ( usa biroului se afla la patru metri de receptie in raza vizuala a receptionerului), putea fi acceptata ca plauzibila implicarea unei persoane externe.  Convingerea domnului V.P. cu privire la implicarea unui angajat de-al sau in acest furt devenea tot mai bine conturata pe zi ce trece astfel incat, dupa aproximativ douazeci de zile de la disparitia banilor, a decis sa apeleze la verificarea angajatilor intr-un cabinet autorizat specializat in detectia comportamentului simulat (www.poligraf-psyforce.ro).
Am fost contactat de catre pagubit, l-am invitat la o discutie punctuala organizand si programand cu aceasta ocazie testarea angajatilor pe rand, in zile diferite, pentru a nu fi afectata buna functionare a unitatii de cazare.
Pentru simplificarea cazului nostru arat ca am examinat cei noua angajati in trei zile, cate trei in fiecare zi, lasand la aprecierea lor ziua si ora examinarii. Ultima persoana din grupul angajatilor participant la testul poligraf a fost chiar “povestitorul nostru“ – receptionerul.
Acesta, absolut “intamplator” s-a prezentat la examinare insotit de sotie si cei doi copii ai sai afirmand ca se grabeste deoarece are si alte probleme de rezolvat.
Conform procedurii i-am cerut sa ramana doar el la examinare, iar sotia si copii sa-l astepte intr-un alt loc deoarece nu are nevoie de un suport emotional (scut afectiv). Rezultatul testului este lesne de inteles, a mintit la toate intrebarile relevante cu privire la disparitia banilor, recunoscand apoi ca are o amanta pe care o intretine iar sotia sa nu are cunostinta despre aceasta.
A recunoscut faptul ca a folosit o cheie copiata astfel incat usa nu a fost fortata, iar ideea furtului i-a venit in momentul in care i-a dus un pahar cu apa sefului sau atunci cand  acesta se pregatea sa plece din birou , vazand momentul in care a asezat banii in sertar.
In loc de concluzie:  am constatat in 70-80 % din cazurile similare, persoanele de incredere erau implicate direct sau indirect in producerea furturilor (asistenta sefa dintr-o clinica medicala, casiera sefa, gestionarul sef depozit, etc).
Deseori intalnim aceasta eroare in construirea cercului de suspecti in sensul ca solicitantul testarii, de regula persoana direct interesata, nu include si persoanele de incredere considerand ca acestea nu pot face obiectul examinarii.  Realitatea este de cele mai multe ori contrara acestei convingeri.

Leave a Reply